Hike la Varatec

Initial se anuntase mai multa lume dar olimpiadele, CEX, campinonatul de handbal au subtiat numarul participantilor. Asa ca din cei zece negri mititei, au mai ramas doar patru :) 
Dar asta nu a insemnat ca nu a fost o iesire frumoasa. 
Fiind putini, ne-am urcat toti in masina la Dan si am mers mai spre munte, la Varatec
Scpul era ca si cei mai noi, proaspat veniti de la lupisori sa vada ce inseamna muntele in conditii de iarna si sa urmareasca un marcaj turistic.

Am pornit pe ulitele inzapezite, urmarind marcajul punct albastru care duce catre Sihla tecand prin varful Bradului. La inceput zapada a fost mai mica si mai moale dar pe masura ce ne apropiam de Poiana Tigancii  iarna isi intra in drepturi.

De aici, am intrat in "Padurea de argint"...

Unde am facut si un scurt popas.

Apoi am pornit mai departe prin acelasi peisaj hivernal, urcand tot mai zdravan pana am ajuns sus in creasta, unde locurile s-au mai domolit putin.

Un ultim urcus, ne scoate sus pe varful Bradului la aproape 1000m altitudine.

Locul e numai bun pentr a construi o platforma pentru instalarea cortului, ca doar nu era sa mancam afara in frig :) Asa ca ne-am pus toti pe treaba, cu mic, cu mare. 10 lopeti de cacuila si vreo doua ture de fiecare au pregatit plaforma, apoi a urmat ancorarea cu betele de schi pentru ca iarna ancorele normale nu-s bune de nimic.

Si cum calatorului ii sade bine cu drumul, pornim si noi prin fanetele de pe culmea muntelui, acum pline de zapada. Ceata care isi face si ea simtita putin prezenta, impreuna cu zapada neatinsa, ne testeaza cat de buni suntem la gasirea marcajului. Dar suntem buni! - asa ca dam in curand de pinii batrani pe care acesta se afla.

De aici e simplu, fiindca urcusul s-a terminat si desi muntele ne mai incearca o data pe portiune cu zapada pana la sold, coborarea decurge usor si in mai putin de o ora suntem iar in Poiana Tigancii.

Ultimii 2 kilometri sunt prilej de zbenguiala, de sarituri de pe margina fagasului abrut si de "alpinism" :)

Cam asta a fost :)